Meglenoromânii în manual de geografie pentru Şcoalele române din Macedonia, Albania, Epir şi Tesalia

VII. Meglenii. Meglenii sunt Aromânii aşezaţi în provincia numită Meglenia, situată între muntele Caragiova şi Vardar, şi udată de râul Meglenul, afluente al Vardarului. Ei sunt foarte muncitori, răbdători, dar cu temperament răsboinic. Ei locuesc în comunele: Liumniţa, Sirminina, Coniţa, Birislau, Lunzini, Oşani, Nânta, Isvor, Cupa, Cernareca, Baroviţa, Boemita, Huma, Ramna, Cornuşor etc.

Aromân din Meglenia.

Cei din orăşelul Nânta sunt trecuţi la Islamism. Despre limba şi moravurile acestor Aromâni a scris cu mult talent d. Pericle Papahagi în cartea sa, intitulată. «Megleno-Românii».

Aromânii din Meglen se ocupă cu agricultura şi industria. Ei sunt scurţi la vorbă şi stăruitori la muncă.

[…]

La nord de Vodena şi Ianiţa se află ţinutul Moglen, coprins între Vardar la est şi muntele Blateţ la vest. Acest ţinut este străbătut de munţii Caragiova şi râul Moglen şi coprinde 21 comune Aromâneşti. Moglenia formează un platou izolat de 16 klm. pe 14 klm. bine udat şi bine populat. Numele de Moglenia i s’a dat de Bizantini. Turci îl numesc Caragiova.

Ghevgheli. Oraş aşezat pe malul drept al Vardarului la o distanţă de 1 klm. Populaţia oraşului se compune din Aromâni, Turci, Cerkezi, Bulgari şi Sârbi. Locuitorii se ocupă cu agricultura, comerciul şi cu mica industrie. Românii se ocupă cu comerciul, mulţi sunt croitori, argintari şi câţi-va se ocupă cu fabricarea vaselor de aramă. Căldura e temperată, iar iarna este aspră.

Huma. Poziţia acestei comune are forma unei citadele, fiind înconjurată de păduri frumoase de fagi, pini şi carpeni. Are 950 loc. Această comuna a fost altădată în localitatea numită Catunișta în valea dintre Coniţa şi Huma, unde se văd ruine de case şi astăzi, şi se găsesc şi monede vechi.

Lunzini (Lugunţa). Este aşezat pe coasta muntelui Zâna şi este străbătut de râuleţul Valea Mare, formând patru mahalale cu 1400 loc. Acest sat e ciflic.

Birislau aproape de Lunzini. Acest sat este moşie şi aparţine la opt stăpâni. Are numai o biserică numită St. Vineri în care se slujeşte româneşte. Are 560 loc.

Nânta. Situată la poalele muntelui Zâna, are 5500 loc. Aromâni, trecuţi de mult la Islamism. Casele lor sunt frumoase şi starea economică a locuitorilor e superioară locuitorilor din comunele vecine. Se zice, că într’una din moschee, s’ar păstra încă neatinse hainele arhiereului, căre i-a îndemnat să treacă la islamism şi toate cărţile religioase, îmbrăcate scump în aur şi argint.

Oşani. Are o posiţiune foarte frumoasă şi clima cea mai dulce, atât în ţimpul verei, cât şi în timpul ernei. Are ape în abundenţă şi foarte bune de băut. Acestei cauze se atribue frumuseţei femeilor de aci şi deşteptăciunii locuitorilor. Are 2100 loc. şi o şcoală română.

Mănăstirea Oşani este aşezată între comunele Lunzini Birislau, Oşani, şi Liumniţa, având o posiţiune frumoasă în mijlocul pădurei. Hramul bisericei e la 8 Septembrie. Această mănăstire face parte din moşia Oşani, pe care a încercat’o să o cumpere schitul românesc din Sf. Munte.

Cupa. (1100 loc.) Este situat pe o prăpastie. In biserica Sf. Maria se slujeşte româneşte şi sunt sub autoritatea Exarhului Bulgar, căci Patriarhul nu le permitea să citească Româneşte.

Alte comune însemnate în Meglen sunt : Sirminina (700 loc.), Conița (1050 loc.), Tuşim, Fuşteni, Isvor, Mărzel, Livezi (3000 loc.), Ţernareca (1070 loc.), Baroviţa, Boemiţa, şi Gorgopic.

Pământul ţinutului Meglen este foarte mânos, afară de partea estică a muntelui Caragiova, al cărei teritoriu aparţine Liumniţei, care e în mare parte calcaros şi pietros.

Aceste sate şi comune abundă în ape, isvoare şi fântâni, dând naştere la mai multe râuleţe, care în timp de secetă sunt abătute pe ogoarele locuitorilor. Ocupaţia principală a lor este agricultura, cultura mătasei, creşterea vitelor şi albinăria, care este în mare desvoltare. Viile lor produc vin renumit mai cu seamă cele situate spre Gumenge, dând renumitul vin de Gumenge.

(Abeleanu, Dumitru S., Turcia europeană : Geografia Fizică şi Politică : pentru Şcoalele române din Macedonia, Albania, Epir şi Tesalia / Bucuresci : Tipografia ” Universitară” A. G. Brătănescu, 1905, p. 40)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s