1923 octombrie, Bucureşti. Articolul studentului Petru Gh. Meghea intitulat „Recidiva de la Kakavia” şi publicat în revista „Peninsula Balcanică” referitor la abuzurile săvârşite de autorităţile elene asupra meglenoromânilor

Din partea valorosului nostru tânăr P. Meghea, primim articolul de mai jos din care ne‑am permis să tăiem mai multe rânduri care oglindeau revolta sufletească a tuturor românilor cinstiţi.

R.P.B.

„Cu ocazia odiosului masacru de la Kakavia unde întreaga misiune italiană, în frunte cu generalul Tellini, a fost măcelarită, s‑au ridicat glasuri în favoarea grecilor, fiind compătimiţi faţă de gestul lui Mussolini de a aduce la simţul realităţii pe bandiţii Balcanilor.

Dar de ce atâta compătimire faţă de acest stat– mai ales din partea presei române –, care a meritat să‑şi primească sancţiunea bine‑meritată dictată de energicul Mussolini, sancţiune, care, nouă românilor Macedoneni, ne pare foarte anemică faţă de întregul trecut nu prea îndepărtat al acestor şovinişti?

N‑avem decât să facem o scurtă privire retrospectivă asupra mişcării noastre naţionale, spre a ne da seama de sălbaticiile celor care sunt acum aşa de mult compătimiţi; ar fi un şir nesfârşit de intrigi, nelegiuiri şi crime contra mişcării noastre de redeşteptare naţională, crime care nu se vor şterge din calea răzbunării noastre, care‑i va urmări.

Ne vom mărgini numai la o regiune şi anume Meglenia, pentru ca acei care îi compătimesc, să reflecteze dacă merită sau nu, dacă n‑ar trebui să fie socotită ca o pedeapsă imanentă pentru lungul şir de crime comise din ordinul şi sub patronajul conducătorilor din Fanar şi Atena, căci, nu se poate concepe că n‑ar fi existând legături între aceste două centre blestemate, pentru propaganda greacă în Macedonia, propagandă susţinută prin ori şi ce mijloace, neexcluzând nici cele mai abominabile crime, spre a‑şi atinge falsul lor ideal naţional: Megali Ideia!

Lăsăm la o parte închisoarea şi exilul fruntaşilor Români din comunele Lumniţa, Oşani, Cupa, Lugunţa, etc…, în închisorile din Salonic, în îndepărtatele fortăreţe, din Asia‑Mică (Budrun‑Kale) unde şi tatăl scriitorului acestor rânduri a trebuit să ispăşească timp de 6 (şase) ani, de la 1903‑1908, crima de a fi fost român şi de a fi contribuit la redeşteptarea sentimentului naţional la consătenii săi; depărtările în Africa etc…, precum şi sutele de victime ale acestor bandiţi înainte de 1913, victime căzute pe altarul chestiunii noastre naţionale; Ne vom ocupa numai de câteva cazuri săvârşite chiar sub ochii armatei regulate greceşti. În comuna Lumniţa imediat după instalarea armatei greceşti, fruntaşii Români, Vani Kehaia şi Avram Jara, au fost spânzuraţi în mijlocul satului de o salcie, silind pe soţiile şi copii lor, să asiste la acest spectacol macabru. De asemenea fruntaşii Români din aceeaşi comună, Nicu Casap şi Tuci Dudi, neputând fi prinşi spre a desfăta ochii acestor sălbatici, au fost împuşcaţi, nepermiţându‑se familiilor lor să‑i înmormânteze, lăsându‑i pradă câinilor şi fiarelor sălbatice.

În comuna Oşani, a fost împuşcat Tănase Terzi.

În comuna Cupa a avut aceeaşi soartă Traian Ciupa, împreună cu fiul său în etate de 18 ani.

Spânzurătoarea ar fi aşteptat pe zeci de fruntaşi dacă n‑ar fi avut prevederea ca, în preziua izbucnirii războiului între aliaţii balcanici, să se refugieze în România.

Şi atunci ne întrebăm: Merită aceşti oameni compătimirea arătată?

Nu! Sângele vărsat de aceste mâini criminale cere răzbunare! Crima trebuie ispăşită!

Regretăm numai că, pentru noi, faţă de crimele săvârşite de aceşti bandiţi, sancţiunea dictată de Mussolini, repetăm, a fost prea anemică!

Răzbunarea, însă, pedeapsa imanentă îi va urmări.

MEGHEA GH. PETRU

Student în drept

Petru Gh. Meghea, Recidiva de la Kakavia, în „Peninsula Balcanică”, I, nr. 5, octombrie 1923, p. 3.”

Textul face parte din studiul „Scurtă privire asupra meglenoromânilor până la sfârșitul secolului al XX-lea” al d-l dr. Virgil Coman, parte a volumului „Aromâni, meglenoromâni, istroromâni : aspecte identitare şi culturale”, îngrijit de Adina Berciu-Drăghicescu şi poate fi accesat şi descărcat gratuit de pe situl Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

(Fărşeroţi, moscopoleni, meglenoromâni : valorificarea on‐line a patrimoniului cultural / coord. proiect: prof. univ. dr. Adina Berciu‐Drăghicescu. ‐ Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2011, pp. 239-240)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s